La bază, stresul este o reacţie naturală a corpului (la nivel fizic şi psihic) la experienţe, fie ele pozitive sau negative. Pe termen scurt, stresul poate fi benefic pentru sănătatea şi siguranţa noastră, ajutându-ne să facem faţă situaţiilor dificile (sunt persoane care susțin că lucrează mai bine în condiţii de stres). Corpul nostru răspunde la stres eliberând hormoni şi accelerând ritmul cardiac şi respirator, iar creierul cere mai mult oxigen şi se concentrează asupra problemei pentru a coordona restul corpului să răspundă cât mai repede şi cât mai bine. Problema apare atunci când nivelul stresului determină pierderea controlului, teamă și anxietate pe termen lung. Cercetările recente efectuate la Universitatea New York au demonstrat că nici măcar nu este nevoie să fim supuşi unui nivel foarte mare de stres pentru a uita tehnicile cognitive care ne pot ajuta să controlăm teama şi anxietatea sau să ne pierdem controlul. Pe termen lung, când situațiile de viață sunt sub continuu stres, apare cronicizarea și, astfel, stresul devine extrem de periculos. De la momentul în care uităm ce am făcut cu ochelarii sau dacă am închis gazul sunt doar câțiva pași până la efectul dramatic, imediat şi ireversibil asupra minţii şi corpului nostru, care ne pune sănătatea în pericol tot mai mult şi mai des, cauzând varii afecţiuni, de la îmbătrânire precoce la afecţiuni cardiace grave. Stresul este generat de presiunea responsabilităţilor zilnice, evenimentele negative din viaţa noastră (un divorţ, o pierdere, moartea cuiva drag), boli fizice, dar și buletine de știri, informații negative venite din toate părțile, nesiguranța pe care o experimentăm cu toții astăzi, dezastre naturale, cazuri de atacuri violente sau orice altă traumă psihologică. Când devine cronic, stresul poate cauza o multitudine de simptome, afecţiuni și dezechilibre la toate nivelurile: fizic, mental şi emoţional. Ne pierdem concentrarea, tonusul, optimismul, viziunea şi spiritul analitic. Devenim tot mai mult epuizaţi, speriaţi şi agitaţi și nu mai reuşim să ne ţinem sub control sănătatea. Ne îngrăşăm, ni se accelerează iremediabil procesul de îmbătrânire, ne pierdem dinții, obosim, facem ulcere, infecții, boli autoimune, cancere etc. Cercetătorii de la Universitatea din Miami au descoperit că oamenii consumă până la 40% mai multă mâncare atunci când se află în situații stresante decât în mod normal. Cumva, amintirea amenințărilor venite din condiţiile dure de viaţă în epocile în care omul mânca doar ceea ce vâna sau culegea a rămas impregnată în genele noastre şi se face simţită atunci când suntem stresaţi. Multe persoane, sub stres, scrâşnesc din dinţi, inclusiv noaptea, în somn, afectând nu doar dinții, ci și gingia şi maxilarul, cărora le produce leziuni. Nivelul ridicat al hormonilor stresului scade imunitatea și schimbă inclusiv compoziţia salivei. La Universitatea din San Francisco, California, s-a descoperit că stresul scurtează telomerii (structuri de la capătul cromozomilor), împiedicând, astfel, celulelor să se regenereze, cauzând, dincolo de multe probleme, semne ale îmbătrânirii: riduri, scăderea elasticității musculaturii, slăbirea vederii.

Stresul afectează în egală măsură: sistemul central nervos, cardiac, respirator, endocrin, imunitar, digestiv, muscular şi cel reproducător.

Efectele stresului asupra Sistemului Imunitar

Pe termen scurt, stresul stimulează sistemul imunitar, putând fi considerat chiar un beneficiu, întrucât ajută corpul să lupte cu infecţiile şi să vindece rănile. Pe termen lung, însă, lucrurile se schimbă, deoarece nivelul ridicat de cortizol compromite sistemul imunitar, inhibând secreţia de histamine şi încetinind răspunsul antiinflamator împotriva factorilor externi care atacă organismul. Oamenii care suferă de stres cronic sunt mai susceptibili de afecţiuni virale obişnuite cum ar fi gripa sau răcelile, dar şi de alte boli şi infecţii mai grave şi mai complexe. Nu scad doar intensitatea şi calitatea reacţiilor organismului în faţa provocărilor externe, ci şi timpii de reacţie și se mărește procesul de vindecare al unei afecţiuni sau al unei răni.

Efectele stresului asupra Sistemului Nervos Central şi Sistemului Endocrin

Sistemul Nervos Central este responsabil de reacţia de luptă sau de fugă a organismului, în faţa pericolului şi îi va indica instant corpului ce să facă, canalizând resursele în acest scop. În creier, hipotalamusul este cel care gestionează situaţia şi le indică glandelor adrenale să secrete adrenalină şi cortizon. Urmărți acest film extrem de interesant care explică pe scurt, dar pe înțeles, toate efectele stresului asupra sistemului nervos. Atunci când motivul fricii percepute iniţial dispare, Sistemul Central Nervos ar trebui să le transmită celorlalte sisteme că este momentul să revină la activitatea normală. Dacă sistemul nu reuşeşte să revină la normal sau dacă nu dispare cauza stresului, preţul va fi plătit de corp. Printre simptomele stresului cronic se numără: iritabilitatea, anxietatea şi depresia. Asociate cu stresul cronic sunt şi migrenele, bulimia, anorexia, abuzul de alcool şi de droguri sau izolarea de societate.

Efectele stresului asupra Sistemului Respirator şi Sistemului Cardiovascular.

Hormonii stresului ne afectează sistemul respirator şi pe cel cardiovascular. Atunci când răspundem la stres, respiraţia ni se accelerează deoarece facem un efort să distribuim mai repede oxigenul şi sângele către organele vitale. Dacă suferim de afecţiuni respiratorii preexistente (astm, emfizem), stresul ne poate îngreuna respiraţia. Inima pompează mai mult sânge mai repede, iar hormonii stresului contractă vasele de sânge şi cresc tensiunea arterială. Aceste măsuri ajută pe moment oxigenarea mai bună a creierului şi a inimii, dând organismului mai multă putere şi energie pentru a acţiona. Stresul frecvent sau cronic, însă, determinând inima să lucreze prea intens pentru un timp prea îndelungat, ridică riscul de hipertensiune, probleme ale vaselor de sânge, infarct miocardic sau atac cerebral.

Efectele stresului asupra Sistemului Reproducător si Sexual

În cazul femeilor, stresul poate provoca fluctuaţii sau chiar întreruperi ale ciclul menstrual, senzaţii şi dureri mult mai acute şi neplăcute decât în mod obișnuit. Menopauza se poate instala mai de timpuriu, iar efectele ei pot fi cu mult mai intense decât ar trebui în condiții normale de viață. Stresul ridicat al mamelor în timpul sarcinii poate influenţa negativ dezvoltarea bebelușilor. Stresul este foarte solicitant pentru organism şi nu este ceva neobişnuit să ducă la pierderea apetitului sexual. În cazul bărbaţilor, stresul resimţit pe termen scurt poate duce la un grad de excitare mai crescut, secretând mai mult testosteron. Cercetările au arătat că pe termen lung, însă, nivelul testosteronului începe să scadă, afectând procesul de producere al spermei şi cauzând disfuncţie erectilă sau chiar impotenţă. De asemenea, sub efectul stresului cronic, uretra, prostata şi testicolele sunt mult mai predispuse la infecţii.

Efectele stresului asupra Sistemului Digestiv

În condiţii de stres, ficatul nostru produce şi eliberează în sânge o cantitate mai mare de glucoză pentru a ne da un surplus de energie. Glucoza neutilizată este reabsorbită de corp și, în timp, cantităţi excedentare de glucoză vor creşte riscul îmbolnăvirii de diabet de tip 2. Stresul poate afecta şi digestia şi felul în care mâncarea este gestionată şi asimilată de organism, ducând la apariţia stărilor de vomă, acid gastric, dureri de stomac, diaree sau constipaţie.

Efectele stresului asupra Sistemului Muscular

În condiţii de stres, muşchii se tensionează pentru a se proteja de eventuale leziuni. Probabil că i-aţi simţit cum se tensionează , urmând să se detensioneze în momentul în care vă relaxaţi. Dacă suntem supuşi la un stres permanent, muşchii nu vor avea ocazia să se relaxeze, cauzând migrene, dureri de spate, de umeri şi dureri în tot corpul. În timp, pentru a face faţă acestor dureri, am putea chiar renunţa şi la efortul fizic, în favoarea medicaţiei, încurajând astfel, obiceiuri nesănătoase.

Ce alternativă avem?

Închiderea televizorului este o variantă bună, asociată cu plimbările în natură, filmele relaxante, alimentația cât mai naturală și sănătoasă și 8 ore de somn pe timpul nopții. Din păcate, însă, doar aceste activități nu sunt suficiente, pentru că ele nu repară efectele deja produse în organism și care se produc și în următoarea zi și în următoarea… O alternativă bună este Medicina integrată ScienceMed, care nu numai că inversează efectele stresului, dar poate reface sistemul imunitar, poate regenera celulele, poate reechilibra orice dezechilibru la nivel energetic, mental și emoțional. Putem diagnostica, preveni și vindeca. Așa cum stiți deja, probabil, prima dată apare dezechilibrul energetic, care duce apoi la dezechilibru celular, pentru ca abia la final problemele să se reflecte la nivel organic și, practic, să declanșeze boala. Între momentul dezechilibrului energetic și cel al somatizării lui în organism poate fi un timp destul de lung, de la câteva luni până la câțiva ani. Medicina cuantică, parte a Medicinei integrate, detectează dezechilibrul la nivel energetic, iar electrosomatografia interstițială pe cel la nivel celular, astfel încât putem interveni eficient pentru restabilirea echilibrului și recăpătarea stării de sănătate chiar înainte de declanșarea bolii în plan fizic. Cu cât mai repede ajungeți la noi, cu atât șansele să rămâneți sănătoși și să nu ajungeți la somatizarea dezechilibrelor în corp sunt mai mari. Remediile homeopate, gemoterapia, fitoterapia și terapia florală Bach, testate cu aparate de cea mai mare finețe și administrate într-un tratament complet și personalizat pentru fiecare pacient în parte, pot reface dezechilibrele de la nivelul energetic sau celular. Primul lucru pe care tratamentele de medicină integrată îl fac este să crească capacitatea organismului de protecție și vindecare și să refacă forța vitală a organismului. Restabilind sănătatea mentală și emoțională a pacientului, se poate restabili și sănătatea fizică. Fitoterapia și gemoterapia stimulează procesele de refacere a proteinelor care sunt baza structurilor fizice celulare, stimulează eliminările de deșeuri toxice celulare și tisulare, aduc factori de creștere, minerale, enzime, vitamine care sunt esențiale pentru procesele de reparare ale țesuturilor lezate. Practic, putem preveni îmbolnăvirea prin acțiune la nivel energetic, mental, emoțional și fizic. Citiți mai multe despre prevenție aici: http://www.sciencemed.ro/preventia-bolilor/. Mai mult decât atât, Medicina integrată ScienceMed poate regenera celulele bolnave, reprogramând propriile celule ale organismului, fără a fi necesare celule stem prelevate anterior. Dacă nu ați citit până acum informațiile referitoare la regenerarea celulară, acum ar fi un moment bun. Mai mult decât atât, consultația completă cu medicina integrată nu e invazivă, nu doare, nu are contraindicații sau efecte adverse. Medicina integrată ScienceMed îmbină cea mai înaltă tehnologie, știința și remediile naturale pentru a vindeca holistic întregul organism, cu tratamente individualizate, potrivite pentru fiecare pacient.